Autor: Dragos Toma

Pentru informarea dumneavoastră corectă cu privire la cutremurele recente din zona României dar și de pe Glob, vă recomandăm să consultați site-uri oficiale printre care:

• Site-ul INCDFP (http://www.infp.ro/): lista ultimelor cutremure localizate cu ajutorul Rețelei Seismice Naționale, rapoarte cu privire la cutremure dar și informații de bază cu privire la fenomenul seismic și linkuri utile. Atunci când numărul de accesări este foarte mare (de ordinul a mii de utilizatori pe secundă), site-ul va trece într-o versiune optimizată, care cuprinde doar lista ultimelor cutremure de pe teritoriul României. Când numărul de accesări scade, va fi afișat din nou site-ul original.
• Site-ul EMSC (Centrul Euro-Mediteranean de monitorizare a activității seismice; http://www.emsc-csem.org/): informații despre ultimele cutremure, reunind date seismice de la mai multe centre seismologice, hărți utile și informații „Did you feel it?” raportate de populație. Vă recomandăm și aplicația „Last Quake”, disponibilă atât pe Android cât și iOS.
• Secțiunea despre cutremure a USGS (United States Geological Survey; https://earthquake.usgs.gov/): informații despre ultimele cutremure de pe Glob, estimări ale impactului acestora (ShakeMap și Pager), știri și informații relevante despre fenomenul seismic.
• GFZ GEOFON (Centrul German de Seismologie; https://geofon.gfz-potsdam.de/): informații despre ultimele cutremure de pe Glob, alerte seismice și forme de undă seismice
• GDACS (Global Disaster Alert and Coordination System; https://www.gdacs.org/): o platformă sprijinită de Organizația Națiunilor Unite, Comisia Europeană și alții, care conține informații și estimări ale impactului diferitor hazarde naturale, la nivel mondial
• AFAD (Autoritatea pentru Managementul Dezastrelor și Situațiilor de Urgență din Turcia; https://en.afad.gov.tr/), unde pot fi găsite informații despre cutremurele din Turcia, impact, intervenție și cereri de sprijin. Lista ultimelor cutremure poate fi găsită la https://deprem.afad.gov.tr/last-earthquakes 
• FIIPREGATIT (Platforma Națională de Pregătire pentru Situații de Urgență a Departamentului pentru Situații de Urgență; https://fiipregatit.ro/): materiale utile pentru pregătirea la diferite tipuri de dezastre.

Puteți găsi mai multe linkuri pe site-ul Expoziției Mobile despre Cutremure (MOBEE), de unde puteți descărca și un fișier html cu bookmarks – ce poate fi salvat și importat în browserul dumneavoastră.

Această aplicație a fost creată din dorința de a facilita analiza geospațială a datelor reprezentative pentru înțelegerea nivelului ridicat al riscului seismic din București (și a componentelor acestuia: hazardul, expunerea și vulnerabilitatea seismică) – într-un loc comun. Ea încorporează și date recent public în articolul publicat în cadrul Pre-Quake – Toma-Danila et al. (2022).

Aplicația este disponibilă AICI.

Ea permite vizualizarea, interogarea și filtrarea unor seturi de date ce fac referire la:

• clădiri încadrate pe clase de risc seismic și categorii de urgență (ca punct și poligon); sursa datelor: digitalizarea Re:Rise și geo-spatial.org prezentată pe dupacutremur.ro, în baza listei AMCCRS din 2021.08.02
• clădiri afectate de cutremurele din 4 Martie 1977, 10 Noiembrie 1940 și mai vechi; sursa datelor: turul ghidat „Bucureștii și cutremurele”
• rezultate ale analizei de hazard și risc seismic (pentru probabilitatea 1:1000 de ani), efectuate în cadrul Proiectului Ro-Risk (2017) de către INCDFP, URBAN-INCERC și UTCB (mai puțin estimarea efectelor economice)
• spitale și detașamente de pompieri din București și Ilfov; sursa datelor: Toma-Danila et al. (2022)
• zone potențial inaccesibile și străzi blocate parțial sau total în urma unui cutremur; sursa datelor: Toma-Danila et al. (2022)
• rezultate ale analizei timpului minim (în minute) până la cel mai apropiat spital și detașament de pompieri; sursa datelor: Toma-Danila et al. (2022)
• rute către cele mai importante spitale în caz de urgență și minute până la acestea, pentru 4 puncte de analiză reprezentative; sursa datelor: Toma-Danila et al. (2022)
• hărți de zonare seismică în vigoare din P100-1/2013, digitizate de către Centrul de Cercetare pentru Evaluarea Riscului Seismic din UTCB.

O parte din date pot fi vizualizate și în 3D.

Articolul recent publicat (Toma-Danila et al., 2022), inclusiv cu ajutorul Proiectului Pre-Quake, explorează implicațiile cutremurelor asupra timpilor de intervenție în situații de urgență din București, evidențiind:

• care sunt zonele ce pot deveni inaccesibile rutier datorită prăbușirii clădirilor;
• care sunt implicațiile traficului tipic și post-cutremur asupra timpilor de parcurgere;
• care sunt rutele sigure și importante de acces către spitale sau detașamente de pompieri.

Conform așteptărilor, centrul orașului poate deveni foarte greu accesibil în cazul unui cutremur major. Utilizarea căilor pentru tramvaie delimitate, de către ambulanțe (unde este posibil), poate avea un impact important în reducerea timpilor de parcurs. Construcția unui nou spital de urgență în sud-vestul orașului poate contribui puternic la reducerea timpilor de intervenție. Articolul oferă soluții și exemple reprezentative pentru o mai bună planificare în situații de urgență.

Citiți articolul pe pagina revistei Frontiers in Earth Science.

𝐋𝐚 𝐦𝐮𝐥𝐭̦𝐢 𝐚𝐧𝐢, 𝟐𝟎𝟐𝟐, din partea echipei Pre-Quake! Uitându-ne deja în urmă la 2021, putem spune că nu a fost un an rău:

• cercetările aferente etapei a II-a (Analiza modulului de îmbunătățire a configurației rețelelor seismice pentru o cuantificare mai relevantă a parametrilor de mișcare a solului) au fost derulate cu succes, iar rezultatele au fost prezentate în cadrul Conferințelor ESC2021 și BGS2021 (fiind și în curs de publicare);
• în decembrie a apărut un nou articol cotat ISI, realizat și cu sprijinul proiectului nostru: Bala A., Radulian M. Toma-Danila D. (2021) Present-day stress field pattern in the Vrancea seismic zone (Romania) deduced from earthquake focal mechanism inversion. Annals of Geophysics, 64(6), PE660 – https://www.annalsofgeophysics.eu/…/article/view/8632/7421. Anul acesta am mai contribuit și la Marmureanu A., Ionescu C., Grecu B., Toma-Danila D., Tiganescu A., Neagoe C., Toader V., Craifaleanu I.-G., Dragomir C.S., Meita V., Liashchuk O.I., Dimitrova L., Ilie I. (2021) From National to Transnational Seismic Monitoring Products and Services in the Republic of Bulgaria, Republic of Moldova, Romania, and Ukraine. Seismological Research Letters, 92(3): 1685–1703, doi: 10.1785/0220200393 și Tiganescu A., Toma-Danila D., Grecu B., Craifaleanu I-G., Balan S.F., Dragomir C.S. (2021) Current status and perspectives on seismic monitoring of structures and rapid seismic loss estimation in Romania, Proceedings of the 1st Croatian Conference on Earthquake Engineering (1CroCEE), 22-24 Martie 2021, Zagreb, Croatia, doi: 10.5592/CO/1CroCEE.2021.120.
• am adăugat noi documente scanate la baza de date a Documentelor istorice despre cutremure și am început contorizarea download-urilor (parțial în august și mai complet în noiembrie): avem peste 280 în total pentru documentele disponibile fără solicitare; chiar azi am adăugat ceva nou – Beleș și Ifrim (1962) Elemente de Seismologie Inginerească – https://prequake.infp.ro/ro/documente-istorice-cutremure/
• am realizat mai multe materiale video reprezentative cu privire la lecțiile cutremurelor anterioare, printre care și Toma-Danila D., Tiganescu A. (2021) Cutremurul vrâncean din 10 noiembrie 1940: https://youtu.be/yZvcTefASBg
• am adăugat noi fotografii în Arhiva foto a efectelor cutremurelor din România de pe Flickr; din 2016 până în prezent, fotografiile din această arhivă au acumulat peste 354.000 de vizualizări

În 2022 totuși ne vom ambiționa să facem și mai multe. Doar vine etapa a III-a: Metodologie de colectare a datelor de expunere și vulnerabilitate înainte și după cutremure.

Ce am mai făcut în ultimul timp? Am lucrat la prezentări și articole inovative, în concordanță cu obiectivele proiectului. Am participat (online) la 37th General Assembly of the European Seismological Commission, la Balkan Geophysical Society International Congress și la 1st Croatian Conference on Earthquake Engineering, prezentând:

• Toma-Danila D., Radulian M., Neagoe C., Cioflan C.O., Grecu B., Bala A., Manea E.F., Tiganescu A., Tataru D. (2021) Improving the configuration of seismic networks in urban areas in order to better understand local site effects and building vulnerability – Bucharest case study, 37th General Assembly of the European Seismological Commission (online, 19-24 Sept 2021) (print screens attached)
• Toma-Danila D., Balan S.F., Molina S., Kharazian A., Armas I., D’Ayala D., Sun L., Tiganescu A., Vintila D., Cioflan C.O. (2021) Steps forward in rapid earthquake loss estimation for Romania, 37th General Assembly of the European Seismological Commission (online, 19-24 Sept 2021)
• Toma-Danila D., Tiganescu A., Cioflan C.O., Ionescu C., Balan S.F. (2021) 10 years of rapid earthquake loss estimation in Romania: insights and foreseen improvements. Balkan Geophysical Society International Congress (online/Bucharest, Romania, 10-15 Oct 2021)
• Bala A., Toma-Danila D. (2021) Shear-wave velocity database as key input for seismic site amplification models in Bucharest City, Romania. Balkan Geophysical Society International Congress (online/Bucharest, Romania, 10-15 Oct 2021)
• Tiganescu A., Toma-Danila D., Grecu B., Craifaleanu I-G., Balan S.F., Dragomir C.S. (2021) Current status and perspectives on seismic monitoring of structures and rapid seismic loss estimation in Romania, 1st Croatian Conference on Earthquake Engineering (1CroCEE), 22-24 March 2021, Zagreb, Croatia

Articole peer-review în jurnale de top sunt în pregătire.

De asemenea, pe 10 noiembrie 2021, la 81 de la cutremurul major vâncean din 1940 am lansat pe YouTube un video dedicat acestui important eveniment, exploatând informațiile găsite în cadrul activității Pre-Quake și spunând lecțiile cutremurului, pe înțelesul publicului larg. Iată ce a ieșit:

În cadrul evenimentului „Întrebările tale despre cutremure pot primi un răspuns”, organizat pe 4 martie 2021 (la 44 de ani de la cutremurul din 1977) de către INFP, UTCB și URBAN-INCERC au fost create mai multe materiale video, inclusiv cu contribuția membrilor Proiectului Pre-Quake și în scopul acestuia. Vă invităm să le urmăriți pe YouTube în playlist-ul pe care îl puteți găsi aici. Iată câteva exemple:

Pentru a păstra vii lecțiile cutremurelor anterioare din România și implicațiile lor am adăugat două noi secțiuni la website-ul nostru:

Arhiva foto a efectelor cutremurelor din România	Documente istorice scanate despre cutremure

Pentru a avea o idee despre ce dorim să realizăm prin Proiectul Pre-Quake, uitați-vă la aceste infografice.